Regimul igieno-dietetic

Ce înseamnă aceasta? Un set de reguli care limitează factorii de risc sau favorizanți fără a folosi un tratament medicamentos aplicat pacientului:

• Să nu mai fumeze.
• Să evite abuzul de alcool, cafea, ceai verde sau negru, etc.
• Regimul alimentar să fie echilibrat, bogat în fructe, legume, grăsimi nesaturate (grăsimile nesaturate sunt extrase din plante și sunt găsite în uleiuri vegetale, măsline, nuci și semințe sau carnea de pește) și sărac în grăsimi saturate (grăsimi saturate sunt în carnea roșie, anumite produse din carne de pui sau porc sau produse lactate precum untul și brânza), și carbohidrați (dulciuri, făinoase – pâine, tăiței, paste, biscuiți, cereale pentru micul dejun și orez, cartofi și porumb, etc). La pacientul cu patologie cardiacă cunoscută, regimul trebuie să fie moderat sodat: reducerea cantității de sare la prepararea mâncărurilor (oricum, toate ingredientele au sare în componența lor), alimentele sărate trebuie clătite în mai multe ape și, cum adesea le spun eu pacienților, “Nu țineți sarea pe masă!”).

• Hidratare corectă, minim 1.5 -2l lichide iarna, 2 – 2.5 l lichide vara. Anumitor pacienți este posibil ca medicul cardiolog să le restricționeze aportul de lichide, iar cel mai adesea, acești bolnavi au o patologie cardiacă severă. Adesea, acestor pacienți li se cere cântărire zilnică și monitorizarea diurezei/24h.
• La pacienții supraponderali este necesară o dietă hipocalorică ce depinde de indicele de masă corporală.
• Efortul fizic zilnic, minim 30 minute, cu creșterea progresivă a acestuia este foarte important pentru menținerea stării de sănătate.
• Evitarea stresului psihoemoțional, pe cât posibil.
• Pentru a preveni umflarea picioarelor, trebuie să evităm poziția declivă a acestora, adică statul mult pe scaun sau în picioare fără să ne mișcăm. În aceste cazuri se recomandă o pauză la cel mult 2 ore, în care să ne mobilizam, asociata cu o poziție ușor ridicată a picioarelor, atunci când ne odihnim în pat. Uneori, este necesară utilizarea ciorapilor medicinali cu compresie progresivă.
• Evitarea umezelii și a temperaturilor extreme. Se recomandă ca pacienții să iasă la plimbare la prânz, pe timp de iarna, respectiv dimineața și seara pe timp de vară).
• Vaccinare antigripală anuală și antipneumoccocica la 2 ani, previne apariția infecțiilor severe ale tractului respirator, ce pot decompensa un pacient cunoscut cu patologie cardiovasculară.

Tratamentul medicamentos

Pacientul cu patologie cardiovasculara necesita terapie medicamentoasa toata viața, deoarece, cel mai adesea, acestea sunt boli cronice. Aceste boli sunt controlate și progresează mai lent atâta timp cât se urmează un tratament medicamentos. Dacă pacientul întrerupe tratamentul medicamentos, vor reapărea simptomele, cu creșterea valorilor tensionale și a grăsimilor din sânge. Nu întrerupeți tratamentul medicamentos, decât dacă medicul cardiolog curant vă îndrumă să faceți acest lucru! Bolile cronice nu se vindecă!

Tratamentul intervențional al bolilor cardiovasculare

Tratamentul intervențional este de mai multe tipuri, este minim invaziv si de cele mai multe ori se realizează cu pacientul treaz. Procedurile structurale, care sunt la intersecția dintre chirurgia cardiaca si cardiologia intervenționala se realizează cu pacientul sedat sau anesteziat. Care sunt terapiile intervenționale în aceste cazuri: Coronarografia – la care tratamentul se face cel mai adesea prin montarea de stenturi la pacienții cu stenoze ale arterelor inimii (arterelor coronare) si aceștia sunt pacienții cu cardiopatie ischemică. Arteriografia de membre inferioare cu montarea de stenturi sau dilatări cu balonase – se face la pacienții care au leziuni ce se pretează la acest tip de tratament. Acești bolnavi se prezintă la medic cel mai adesea pentru dureri în pulpa, la mers sau în repaus. Pentru tulburările de ritm, se face studiu electrofiziologic (căutarea zonelor care provoacă aritmii) și ablație (cauterizarea zonelor ce provoacă aritmii), iar pentru pacienții care au pauze in funcționarea inimii se montează stimulatoare. Procedurile structurale sunt mai complexe si necesita prezenta unei echipe in sala de angiografie. Această echipă este formată din cardiologul intervenționist, chirurgul cardiovascular, medicul anestezist si cardiologul care efectuează ecografie transesofagiană. Sunt situații in care este nevoie si de ajutorul medicului electrofiziolog care trebuie să monteze un stimulator cardiac. Aceste proceduri se adresează valvelor inimii (valva aortică, valva mitrală, valva tricuspidă), anevrismelor (dilatări importante ale vaselor de sânge) de aorta (artera principala a organismului) în anumite zone ale acesteia, închiderea defectelor din naștere ale pereților interiori ai inimii (septul interatrial, septul interventricular), acolo unde anatomia permite, și închiderea urechiușei atriului stâng la unii pacienți care au fibrilație atrială.

Tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare

Tratamentul chirurgical se adresează îndeosebi pacienților cu boli cardiace mai complexe (boala coronariană cu mai multe vase afectate, boli ale valvelor sau boli congenitale), boli ale arterelor mari (aorta, artere carotide, artere membre inferioare) și boli ale venelor superficiale- varice. Chirurgia cardiacă se realizează prin mai multe tipuri de incizii, acestea depinzând de tipul de intervenției, complexitatea acesteia dar și de anatomia pacientului. În ultimii ani, a câștigat teren abordul minim invaziv, în care incizia se realizează printre coaste sau printr-o mică tăietură la nivelul sternului. Câștigul se realizează atât prin recuperarea mai rapidă a pacientului, cât și prin scăderea ratei complicațiilor